
7.20. (O voce aparent necunoscută) "trezeşte-te lucian, este deja târziu şi nici măcar nu ai idee unde este centrul acela.. Realizezi că dacă vei face greşeala de a intârzia vei plăti din banii tăi amenda, da?". Ma cuprind răbufniri fără o noimă, ori fără un scop anume. Nu căutam ceva, eram prea adormit pentru a mă putea gândi măcar că sunt in stare sa duc o acţiune la bun sfârşit. Una din puţinele dăţi în care pot spune că am avut ceva impotriva sistemului (iar având in vedere ora extrem de matinală pentru mine, mă pot declara chiar un mic fan al acestuia).
7.35. Cu greu, asemeni unui bătrân lipsit de vlagă părăsesc aşternuturile, injurând în mintea-mi plină de ură pe toţi domnii imbrăcaţi în uniformă de legiuitor. Nici chiar eu nu mă inţelegeam foarte bine, insă dezvoltasem o pasiune din a concepe moduri prin care să ii înjosesc in diversele scenarii ce împânzeau bogata mea imaginaţie matinală. Trecandu-mă apele de nervi, beau agale ceaiul, parcă singurul în măsura să mă înţeleagă în acel moment, pentru simplul fapt că se scurgea incet şi, mai ales, tăcut din cana fierbinte. Răgazul necesar pentru încă o ţigara nu mai exista: trebuia să mă îndrept spre locul cu pricina.
7.50. Ies linistit, agale pot spune, pe uşa apartamentului. Acelaşi hol sumbru, comunist, aceeasi uşă desenată a liftului, insă spre surprinderea mea in faţa acesteia statea unul din vecini. Înarmat cu in jur de patru ore visate de somn, mă salută cu zâmbetul omului răzbunat pe jumătate de suferinţa aproapelui. Îi zămbesc ironic şi plec privirea, în speranţa că mă va ignora şi voi avea onoarea de a-mi petrece dimineaţa mizerabilă singur. "Unde mergi la ora asta? Parcă nu aveai cursuri (...)" prea mult efort. Adică ce rost are să port o conversaţie absolut inutilă când mai plăcut ar fi să mă gândesc la orice fiinţă cu sâni de pe planeta aceasta, sub 35 de ani, sub 75kg. Dar totul parcă devine o coincidenţă bine pusă la punct. Cum cel din faţa mea imi este cu doar câţiva ani mai mare, dacă nu mă inşel chiar 2, ar putea să ma scape de un efort suplimentar spunându-mi cum ajung la Centrul de recrutare militară.